Poezie

Iubirea nu-i un TROC

Sădiţi adânc în nemurire
Rămân doar cei ce pleacă
Regrete nu's, totu-i în joacă
Cuprinşi de-a lor menire.

Acum, când văd greşelile mărunte,
Cum stau în drum ca să-i oprească.
Căci mulţi acum să se ferească:
Sudori le-adună'n frunte.

Dar implacabil zbucium, fără rost
Inutil spre al lumilor averi
Căci asta le-a fost dat doar ieri.
O Clipă doar, ACUM ar vrea ... de POST.

Ce dulce-a fost şi acum e chin,
Căci viaţa şi-au trăit-o.
Fără de dar, în puf ei au dorit-o,
Crezând că nemurirea-i fără spin.

~
Cornelius,
(eseu ... nereusit !)
~,